brișcar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din brișcă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /briʃ'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
brișcar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brișcar brișcari
Articulat brișcarul brișcarii
Genitiv-Dativ brișcarului brișcarilor
Vocativ brișcarule brișcarilor
  1. fabricant, negustor sau proprietar de briști; vizitiu la o brișcă.


Traduceri

Referințe