Sari la conținut

briptă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată britva, ucraineană брyтва (brytva).

Pronunție

  • AFI: /'brip.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
briptă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ briptă bripte
Articulat bripta briptele
Genitiv-Dativ briptei briptelor
Vocativ briptă briptelor
  1. (reg.) cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn.

Expresii

  • A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva)


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=briptă&oldid=753272”