bruc

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

catalană

(català)

Variante

Etimologie

Inevitabil din galeză. Confer bretonă brug.

Pronunție


Substantiv

bruc m., brucs pl.

  1. (bot.) iarbă-neagră

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Referințe





occitană

(occitan)

Etimologie

Inevitabil din galeză. Confer bretonă brug.

Pronunție


Substantiv

bruc m., brucs pl.

  1. (bot.) iarbă-neagră

Sinonime

Referințe





slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Din latină brutus.

Pronunție

  • AFI: /ˈbrúːts/


Substantiv


Declinarea substantivului
brúc
m. Singular Dual Plural
Nominativ brúc brúca brúci
Acuzativ brúca brúca brúce
Dativ brúcu brúcema brúcem
Genitiv brúca brúcev brúcev
Locativ brúcu brúcih brúcih
Instrumental brúcem brúcema brúci
  1. începător, novice, elev în prima clasă, boboc

Referințe