bruja
Aspect
(español)
Etimologie
Origine incertă. Poate din celtiberică *bruxtia (confer catalană bruixa, portugheză bruxa și occitană bruèissa), care provine din *brixta („farmec, descântec, magie”) (confer irlandeză veche bricht și bretonă veche brith).
Pronunție
- AFI: /ˈbɾu.xa/
Substantiv
bruja f., brujas pl.
- vrăjitoare, descântătoare, magiciană
- (fig.) ghicitoare
- (fam.) babă, cotoroanță, hoașcă, zgripțuroaică
- (pop.; ornit.) bufniță, buhă
- (în Cuba; entom.) gen de fluture