bubuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a bubui.

Pronunție

  • AFI: /bu.bu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bubuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bubuire bubuiri
Articulat bubuirea bubuirile
Genitiv-Dativ bubuirii bubuirilor
Vocativ bubuire bubuirilor
  1. (rar) bubuit.


Traduceri

Referințe