bubuliță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bubă + sufixul -uliță.

Pronunție

  • AFI: /bu.bu'li.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bubuliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bubuliță bubulițe
Articulat bubulița bubulițele
Genitiv-Dativ bubuliței bubulițelor
Vocativ bubuliță bubulițelor
  1. diminutiv al lui bubă; bubiță.


Traduceri

Referințe