bucoavnă

română

Etimologie

Din slavă (veche) azŭbukovĩno, de la azŭ („a”) și buky („b”).

Pronunție

• AFI: /bu'ko̯av.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului bucoavnă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bucoavnă	bucoavne
Articulat	bucoavna	bucoavnele
Genitiv-Dativ	bucoavnei	bucoavnelor
Vocativ	bucoavnă	bucoavnelor

1. (înv.) abecedar (cu caractere chirilice); (p.gener.) carte veche tipărită cu litere chirilice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online