bufetier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză buffetier.

Pronunție

  • AFI: /bu.fe.ti'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
bufetier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bufetier bufetieri
Articulat bufetierul bufetierii
Genitiv-Dativ bufetierului bufetierilor
Vocativ bufetierule bufetierilor
  1. persoană care conduce un bufet sau servește la un bufet.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe