bufet
română
Etimologie
Din franceză bufet.
Pronunție
- AFI: /bu'fet/
Substantiv
| Declinarea substantivului bufet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bufet | bufete |
| Articulat | bufetul | bufetele |
| Genitiv-Dativ | bufetului | bufetelor |
| Vocativ | bufetule | bufetelor |
- dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se țin vesela, tacâmurile etc.
- local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc.
- mâncăruri care se servesc la un bufet.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online