burlăci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din burlac.

Pronunție

  • AFI: /bur.lə'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
burlăci
Infinitiv a burlăci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
burlăcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să burlăcească
Participiu burlăcit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a duce viață de burlac; holtei.


Traduceri

Anagrame

Referințe