buclare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a bucla.

Pronunție

  • AFI: /bu'kla.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
buclare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ buclare buclări
Articulat buclarea buclările
Genitiv-Dativ buclării buclărilor
Vocativ buclare buclărilor
  1. acțiunea de a (se) bucla.


Traduceri

Anagrame

Referințe