căierel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din caier + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /kə.jeˈrel/


Substantiv


Declinarea substantivului
căierel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căierel căierele
Articulat căierelul căierelele
Genitiv-Dativ căierelului căierelelor
Vocativ căierelule căierelelor
  1. (rar) diminutiv al lui caier.


Traduceri

Anagrame

Referințe