recela

română

Etimologie

Din franceză receler.

Pronunție

• AFI: /re.ʧeˈla/

Verb

Conjugarea verbului recela
Infinitiv	a recela
Indicativ prezent pers. 1 sg.	recelez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să receleze
Participiu	recelat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (franțuzism) a păstra și a ascunde un obiect furat de altul.
2. (v.tranz.) a sustrage de la cercetările justiției pe cineva.
3. (v.refl.) a se ascunde, a se refugia.

Cuvinte derivate

• recelare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arcele
• carele
• celare
• acrele

Referințe

• DEX '98 via DEX online