cămărășel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cămăraș + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /kə.mə.rə'ʃel/


Substantiv


Declinarea substantivului
cămărășel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cămărășel cămărășei
Articulat cămărășelul cămărășeii
Genitiv-Dativ cămărășelului cămărășeilor
Vocativ cămărășelule cămărășeilor
  1. (înv.) fecior de casă; camerier.


Traduceri

Anagrame

Referințe