cămăraș

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din cămară + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /kə.mə'raʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
cămăraș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cămăraș cămărași
Articulat cămărașul cămărașii
Genitiv-Dativ cămărașului cămărașilor
Vocativ cămărașule cămărașilor
  1. (în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) slujbaș care avea în grijă odăile domnului, în special cămara domnească.
  2. (înv.) intendent la o mănăstire.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe