fecior

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din latină *fetiolus, diminutiv al lui fetus, sau din făt + sufixul -ior.

Confer istroromână fețor, aromână ficior și meglenoromână fițor.

Pronunție

  • AFI: /fe'ʧjor/


Substantiv


Declinarea substantivului
fecior
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fecior feciori
Articulat feciorul feciorii
Dativ-Genitiv feciorului feciorilor
Vocativ feciorule feciorilor
  1. fiu; băiat (în raport cu părinții săi).
  2. bărbat tânăr, neînsurat; flăcău.
  3. servitor la casele boierești; valet, camerier, lacheu.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Fecior de lele = copil din flori


Traduceri

Referințe