cărticea

română

Etimologie

Din carte + sufixul -icea, -icică.

Pronunție

• AFI: /kər.tiˈʧe̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului cărticea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cărticea	cărticele
Articulat	cărticeaua	cărticelele
Genitiv-Dativ	cărticelei	cărticelelor
Vocativ	cărticea	cărticelelor

1. diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie.
2. pachețel cu foițe de țigară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• catârcei
• cracatei
• crăceați

Referințe

• DEX '98 via DEX online