calcaneu

română

Etimologie

Din franceză calcanéum < latină calcaneum.

Pronunție

• AFI: /kal.kaˈnew/

Substantiv

Declinarea substantivului calcaneu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	calcaneu	calcanee
Articulat	calcaneul	calcaneele
Genitiv-Dativ	calcaneului	calcaneelor
Vocativ	calcaneule	calcaneelor

1. unul dintre cele două oase ce formează călcâiul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ceanacul

Referințe

• DEX '98 via DEX online