canotaj
română
Etimologie
Din franceză canotage.
Pronunție
- AFI: /ka.no'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului canotaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | canotaj | invariabil |
| Articulat | canotajul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | canotajului | invariabil |
| Vocativ | canotajule | invariabil |
- nume dat sporturilor nautice care se practică în ambarcații puse în mișcare cu ajutorul vâslelor.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online