caritate

română

Etimologie

Din franceză charité < latină caritas, caritatis.

Pronunție

• AFI: /ka.ri'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului caritate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	caritate	invariabil
Articulat	caritatea	invariabil
Genitiv-Dativ	carității	invariabil
Vocativ	caritate	invariabil

1. atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie.

Cuvinte compuse

• soră de caritate

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• atracție
• cartatei
• cârteați

Referințe

• DEX '98 via DEX online