carmangiu
Etimologie
Din turcă dialectală karmancı.
Pronunție
- AFI: /kar.manˈʤiw/
Substantiv
| Declinarea substantivului carmangiu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carmangiu | carmangii |
| Articulat | carmangiul | carmangiii |
| Genitiv-Dativ | carmangiului | carmangiilor |
| Vocativ | carmangiule | carmangiilor |
- persoană care lucrează în carmangerie.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online