castelan

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină castellanus, italiană castellano, poloneză kasztellan.

Pronunție

  • AFI: /kas.te'lan/


Substantiv


Declinarea substantivului
castelan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ castelan castelani
Articulat castelanul castelanii
Genitiv-Dativ castelanului castelanilor
Vocativ castelanule castelanilor
  1. persoană care stăpânește un castel, care locuiește într-un castel sau care îl îngrijește și îl administrează.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe