Sari la conținut

cataloga

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză cataloguer.

Pronunție

  • AFI: /ka.ta.loˈɡa/


Verb


Conjugarea verbului
cataloga
Infinitiv a cataloga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cataloghez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să catalogheze
Participiu catalogat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înregistra într-un catalog; (p.ext.) a înșira.
  2. (v.tranz.) (fig.) (depr.) a socoti, a considera pe cineva drept...

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe