Sari la conținut

ceamur

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din turcă çamur.

Pronunție

  • AFI: /ʧe̯aˈmur/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceamur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceamur invariabil
Articulat ceamurul invariabil
Genitiv-Dativ ceamurului invariabil
Vocativ ceamurule invariabil
  1. (reg.) material de construcție constituit din lut frământat cu paie tocate (și cu unele substanțe minerale), întrebuințat la tencuirea sau la construirea caselor țărănești, a cuptoarelor etc.


Traduceri

Referințe