centralort

suedeză

(svenska)

Etimologie

Compus din central („central”) + ort („loc, district”).

Pronunție

• AFI: /²sɛntrɑːlˌʊrt/

Substantiv

Declinarea substantivului centralort
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	centralort	centralorten	centralorter	centralorterna
Genitiv	centralorts	centralortens	centralorters	centralorternas

1. (geogr., urb.; în Suedia) capitală regională
2. (fam., geogr., urb.; în Finlanda) capitală de județ

Sinonime

• 1: (geogr., urb.) (în Finlanda) centraltätort, (fam.) kommunsäte
• 2: (geogr., urb.) (în Finlanda) landskapscentrum

Cuvinte apropiate

• ort

Vezi și

• huvudort
• huvudstad
• länshuvudstad
• residensstad

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary