cepuit
română
Etimologie
Din cep.
Pronunție
- AFI: /ʧe.pu'it/
Substantiv
| Declinarea substantivului cepuit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cepuit | cepuite |
| Articulat | cepuitul | cepuitele |
| Genitiv-Dativ | cepuitului | cepuitelor |
| Vocativ | cepuitule | cepuitelor |
- tăiere a crăcilor de pe trunchiurile de rășinoase, pentru o mai ușoară sortare și manipulare a trunchiurilor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online