chameau
Aspect
(français)
Etimologie
Din latină camelus < greacă antică κάμηλος (kámēlos). De origine semitică.
Pronunție
- AFI: /ʃa.mo/
Substantiv
chameau m., chameaux pl.
- (zool.) cămilă
- Le chameau est originaire de l'Asie centrale et sert de bête de somme.
- (zool.) (spec.) bactriană
- (fig. și fam.) persoană rea și dezagreabilă
- Ah, le chameau!
Sinonime
- 1: (zool.) (poetic) vaisseau du désert
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Etimologie
După neerlandeză kameel.
Substantiv
chameau m., chameaux pl.
- (mar.) cămilă