chapeau

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză medie chappeau, care provine din franceză veche chapel < latină populară *cappellus, latină medie capellus, diminutiv al lui cappa („pălărie”).

Înrudit cu catalană capell, italiană cappello, occitană capèl, portugheză capelo, română capelă și spaniolă capillo.

Pronunție

• AFI: /ʃa.po/
•  Audio^fișier

Substantiv

chapeau m., chapeaux pl.

1. pălărie
2. (publ.) șapou
3. (micol.) pălărie, căciulă

Sinonime

• 1: galure, galurin, couvre-chef

Cuvinte derivate

• chapeauter
• chapô
• enchapeauter

Cuvinte apropiate

• chape
• chapel
• chapelier, chapelière
• chapellerie
• chaperon
• chaperonner

Locuțiuni

locuțiuni

armature en chapeau avoir le chapeau sur l'oreille chapeau chinois chapeau claque chapeau congolais chapeau de cardinal chapeau de cow-boy chapeau de curé chapeau de femme chapeau de forme chapeau de paille chapeau de roue chapeau de trappe chapeau espagnol chapeau melon chapeau mou coup de chapeau

en baver des ronds de chapeau faire porter le chapeau manger son chapeau mettre chapeau bas mettre le chapeau sur l'oreille mettre son chapeau en bataille mettre son chapeau de travers ôter son chapeau à participation au chapeau porter le chapeau retraite-chapeau rond de chapeau sortir de son chapeau sur les chapeaux de roues tirer son chapeau travailler du chapeau y aller du chapeau

Vezi și

• coiffe

Interjecție

chapeau

1. (folosit pentru a exprima apreciere)

   Quelle ambiance ! Franchement chapeau !

Sinonime

• bravo

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire