căciulă

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
căciulă

română

Etimologie

Înrudit cu kësul'ë din albaneză.

Pronunție

  • AFI: /kə'ʧju.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
căciulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căciulă căciuli
Articulat căciula căciulile
Genitiv-Dativ căciulii căciulilor
Vocativ căciulă căciulilor
  1. obiect confecționat din blană de oaie sau de alt animal și care servește la acoperirea capului.
  2. (fig.) om, persoană, individ.
    Câte cinci lei de căciulă.
  3. obiect în formă de căciulă (care servește ca acoperământ pentru coșuri, canale etc.).
  4. partea superioară a ciupercii.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A-și lua (sau a-și scoate) căciula (de pe cap) = a-și descoperi capul în semn de salut sau de respect
  • La așa cap, așa căciulă = cum e omul, așa e și purtarea lui
  • A-i ieși (cuiva) părul prin căciulă = a) a i se urî așteptând; b) a o duce greu; a sărăci
  • A fi(sau a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă = a se simți vinovat
  • (Asta sau aia e) altă căciulă = (aceasta e) altceva, altă socoteală
  • A da cu căciula în câini = a fi cu chef, a-și face de cap
  • (Bun de) să dai cu căciula-n câini = foarte gustos
  • Bună ziua căciulă (că stăpânu-tău n-are gură)! = se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută


Traduceri

Anagrame

Referințe