chefui

română

Etimologie

Din chef + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ke.fu'i/

Verb

Conjugarea verbului chefui
Infinitiv	a chefui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	chefuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să chefuiască
Participiu	chefuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a face un chef, a petrece zgomotos, cu băutură (și cu cântec); a benchetui.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online