Sari la conținut

chelălăit

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din verbul a chelălăi.

Pronunție

  • AFI: /ke.lə.ləˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
chelălăit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chelălăit chelălăite
Articulat chelălăitul chelălăitele
Genitiv-Dativ chelălăitului chelălăitelor
Vocativ chelălăitule chelălăitelor
  1. chelălăială.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
chelălăit
Singular Plural
Masculin chelălăit chelălăiți
Feminin chelălăită chelălăite
Neutru chelălăit chelălăite
  1. (despre lătrat) tânguitor, ascuțit și repetat.


Traduceri

Etimologie

Din chelălăi.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru chelălăi.

Referințe