cheme

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din chema.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru chema.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru chema.





latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică χήμη (khḗmē).

Pronunție

  • AFI: /ˈkʰeː.meː/


Substantiv


Declinarea substantivului
chēmē
f. Singular Plural
Nominativ chēmē chēmae
Genitiv chēmēs chēmārum
Dativ chēmae chēmīs
Acuzativ chēmēn chēmās
Ablativ chēmē chēmīs
Vocativ chēmē chēmae
  1. măsură pentru lichide, a treia parte a unui mystrum

Vezi și

Referințe