chema

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină clamare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) chema
Infinitiv a (se) chema
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) chem
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) cheme
Participiu chemat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a spune, a striga, a comunica cuiva să vină aproape sau într-un anumit loc.
    I-a chemat să meargă la el.
  2. a pofti, a îndemna (în mod oficial) pe cinevaparticipe la o acțiune, la un fapt; a solicita, a apela la...
  3. (poetic) a evoca.
  4. a ordona, a impune cuiva (în mod oficial) să se prezinte într-un anumit loc.
    I-a chemat la poliție.
  5. (v.refl. impers.) a avea numele..., a se numi; a însemna, a se zice, a se socoti.
    -Cum te cheamă? – Gheorghe!
    Cum se cheamă pe la voi această floare?

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A chema la ordine = a cere, a soma să respecte anumite reguli de disciplină, liniște etc.
  • ''A chema sub arme (sau sub drapel)= a) a încorpora (un contingent), b) a mobiliza armata
  • Se cheamă că... = însemnează că..., vrea să zică


Traduceri

Referințe