chișleag

română

Etimologie

Din ucraineană кyсляк (kysljak), din slavă (veche) *kiselŭ („acru”) (Cihac, II, 50; Löwe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); confer chiseliță.

Pronunție

• AFI: /kiʃˈle̯ag/

Substantiv

Declinarea substantivului chișleag
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chișleag	chișlege
Articulat	chișleagul	chișlegele
Genitiv-Dativ	chișleagului	chișlegelor
Vocativ	chișleagule	chișlegelor

1. (reg.) lapte de vacă smântânit pus la prins (până se acrește); lapte prins, lapte acru.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online