vacă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : vaca, vacã
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
vacă
O vacă
Femela taurului se numește vacă

română

Etimologie

Din latină vacca < proto-indo-europeană *wokeh₂-.

Înrudit cu aragoneză baca, aromână vacã, asturiană vaca, catalană vaca, dalmată baca, franceză vache, friulană vacje, galiciană vaca, istroromână våcĕ, italiană vacca, ladină vacia, occitană vaca, portugheză vaca, retoromană vatga, sardă bacca, siciliană vacca, spaniolă vaca, venețiană vaca și valonă vatche.

Pronunție

  • AFI: /'va.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vacă vaci
Articulat vaca vacile
Dativ-Genitiv vacii vacilor
Vocativ vacă, vaco vacilor
  1. (zool.) (Bovidae) animal domestic din specia bovinelor, femela taurului; (p.restr.) carnea acestui animal, folosită ca aliment; (p.gener.) carne de bovine.
  2. (fig., depr.) epitet injurios dat unei femei (grase și leneșe sau proaste).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • (peior.) A fi (sau veni, pica) de la coada vacii = a) de la țară, din mediul rural; b) de condiție socială modestă
  • S-a dus bou și s-a întors vacă = ironic; despre un om care a plecat să se instruiască sau să se lămurească intr-o problemă, care s-a întors mai puțin instruit decât plecase
  • Vacă (bună) de muls = persoană/situație de care cineva abuzează, pentru a trage foloase materiale

Vezi și


Traduceri

Referințe