chiaburi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din chiabur.

Pronunție

  • AFI: /kja'burʲ/


Verb


Conjugarea verbului
(se) chiaburi
Infinitiv a (se) chiaburi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) chiaburesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) chiaburească
Participiu chiaburit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (rar) a deveni chiabur; (p.gener.) a se îmbogăți.


Traduceri

Referințe