chimär

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză chimère < greacă antică Χίμαιρα (Khímaira, „himeră”).

Pronunție

  • AFI: /ɧɪmˈæːr/


Substantiv


Declinarea substantivului
chimär
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ chimär chimären chimärer chimärerna
Genitiv chimärs chimärens chimärers chimärernas
  1. (și fig.) himeră, închipuire
  2. (bot.) himeră
  3. (biol.) himeră

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe