chitanță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză quittance.

Pronunție

  • AFI: /ki'tan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chitanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chitanță chitanțe
Articulat chitanța chitanțele
Genitiv-Dativ chitanței chitanțelor
Vocativ chitanță chitanțelor
  1. act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe