chitanță

română

Etimologie

Din franceză quittance.

Pronunție

• AFI: /ki'tan.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului chitanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chitanță	chitanțe
Articulat	chitanța	chitanțele
Genitiv-Dativ	chitanței	chitanțelor
Vocativ	chitanță	chitanțelor

1. act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc.

Cuvinte derivate

• chitanțier

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online