ban

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
ban

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ban
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ban bani
Articulat banul banii
Dativ-Genitiv banului banilor
Vocativ banule banilor
  1. unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; (p.restr.) monedă măruntă, divizionară a leului.
  2. echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată; argint.
  3. (la pl.) avere în numerar; parale.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare
  • A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = a fi foarte prețuit (de cineva)
  • A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat
  • A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat
  • A avea bani (strânși) la ciorap sau a strânge bani la ciorap = a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit
  • Fecior (sau băiat) de bani gata = fiu de oameni avuți care face extravaganțe cu banii primiți sau moșteniți de la părinți


Traduceri

Etimologie

Din maghiară bán, sârbocroată ban.

Substantiv


Declinarea substantivului
ban
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ban bani
Articulat banul banii
Dativ-Genitiv banului banilor
Vocativ banule banilor
  1. guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală.
  2. (titlu și funcție de) mare dregător în Țara Românească după sec. xV; (și în forma mare ban) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia.
  3. (în muntenia) cel mai înalt rang boieresc; persoană care deținea acest rang.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe