ban

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
ban

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ban
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ban bani
Articulat banul banii
Dativ-Genitiv banului banilor
Vocativ banule banilor
  1. unitate monetară și monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; (p.restr.) monedă măruntă, divizionară a leului.
  2. echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată; argint.
  3. (la pl.) avere în numerar; parale.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare
  • A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = a fi foarte prețuit (de cineva)
  • A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat
  • A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat
  • A avea bani (strânși) la ciorap sau a strânge bani la ciorap = a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit
  • Fecior (sau băiat) de bani gata = fiu de oameni avuți care face extravaganțe cu banii primiți sau moșteniți de la părinți


Traduceri

Etimologie

Din maghiară bán, sârbocroată ban.

Substantiv


Declinarea substantivului
ban
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ban bani
Articulat banul banii
Dativ-Genitiv banului banilor
Vocativ banule banilor
  1. guvernator al unei regiuni de graniță în Ungaria feudală.
  2. (titlu și funcție de) mare dregător în Țara Românească după sec. xV; (și în forma mare ban) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia.
  3. (în muntenia) cel mai înalt rang boieresc; persoană care deținea acest rang.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe