cian

română

Etimologie

Din franceză cyan. Confer germană Zyan.

Pronunție

• AFI: /tʃiˈan/

Substantiv

Declinarea substantivului cian
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cian	invariabil
Articulat	cianul	invariabil
Genitiv-Dativ	cianului	invariabil
Vocativ	cianule	invariabil

1. gaz incolor, otrăvitor, cu miros de migdale amare; cianogen.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acin
• căni
• cina

Referințe

• DEX '98 via DEX online