otrăvitor

română

Etimologie

Din a otrăvi + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /o.trə.viˈtor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului otrăvitor
	Singular	Plural
Masculin	otrăvitor	otrăvitori
Feminin	otrăvitoare	otrăvitoare
Neutru	otrăvitor	otrăvitoare

1. care conține otravă, care otrăvește; veninos.
2. (fig.) dăunător, vătămător.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online