cifră

română

Etimologie

Din italiană cifra < latină cifra. Confer franceză chiffre.

Pronunție

• AFI: /'ʧi.frə/

Substantiv

Declinarea substantivului cifră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cifră	cifre
Articulat	cifra	cifrele
Genitiv-Dativ	cifrei	cifrelor
Vocativ	cifră	cifrelor

1. simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr.
2. volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre.
3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen.

   Cifră de saponificare.

Cuvinte derivate

• cifric

Cuvinte compuse

• cifră binară
• cifră de afaceri
• cifră octanică
• cifră zecimală
• impozit pe cifra de afaceri

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cafri

Referințe

• DEX '98 via DEX online