cantitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză quantité < latină quantitas, quantitatis.

Pronunție

  • AFI: /kan.ti'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
cantitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cantitate cantități
Articulat cantitatea cantitățile
Genitiv-Dativ cantității cantităților
Vocativ cantitate cantităților
  1. câtime, număr, mărime.
  2. proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obținut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare.
  3. ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare al însușirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate și traduse numeric.
  4. însușire a obiectelor a cărei schimbare nu produce la început modificări radicale în calitatea lor, ci numai pregătește aceste modificări.
  5. durata rostirii unui sunet sau a unei silabe.

Expresii

  • (fam.) Cantitate neglijabilă = lucru (sau persoană) de mică importanță, de care nu trebuie să se țină seamă


Traduceri

Referințe