cimpoier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din cimpoi + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʧim.poˈjer/


Substantiv


Declinarea substantivului
cimpoier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cimpoier cimpoieri
Articulat cimpoierul cimpoierii
Genitiv-Dativ cimpoierului cimpoierilor
Vocativ cimpoierule cimpoierilor
  1. persoană care cântă din cimpoi; cimpoiaș.


Traduceri

Anagrame

Referințe