cinstire
Etimologie
Din a cinsti.
Pronunție
- AFI: /ʧin'sti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cinstire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cinstire | cinstiri |
| Articulat | cinstirea | cinstirile |
| Genitiv-Dativ | cinstirii | cinstirilor |
| Vocativ | cinstire | cinstirilor |
- acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei; considerație, respect.
- (înv.) demnitate înaltă ocupată de cineva.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online