cinsti

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) čĩstiti.

Pronunție

  • AFI: /ʧin'sti/


Verb


Conjugarea verbului
cinsti
Infinitiv a cinsti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cinstesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cinstească
Participiu cinstit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a respecta, a onora, a prețui pe cineva sau ceva; a da cuiva cinstea cuvenită.
  2. (v.tranz.) (pop.) a face cuiva un dar, un cadou; a da cuiva un bacșiș.
  3. (v.tranz.) (fam.) a ospăta, a trata (cu băutură); a plăti consumația cuiva.
  4. (v.tranz.) a închina, a bea în onoarea cuiva sau a ceva.
  5. (v.refl.) a bea o băutură alcoolică.
    Ne-am cinstit cu o țuică.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe