ciobi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ciob.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
ciobi
Infinitiv a ciobi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ciobesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ciobească
Participiu ciobit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a știrbi, a sparge în parte sau a crăpa un obiect casant.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe