ciorovăi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʧjo.ro.və'i/


Verb


Conjugarea verbului
ciorovăi
Infinitiv a ciorovăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ciorovăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ciorovăiască
Participiu ciorovăit
Conjugare IV
  1. (vb. refl. recipr.) (fam.) a se certa cu cineva pentru nimicuri și fără a-și spune cuvinte grele; a se ciondăni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe