De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Probabil contaminare între a spori și a (se) ciorovăi.
Verb
Conjugarea verbului sporovăi |
| Infinitiv |
a sporovăi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sporovăiesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să sporovăiască |
| Participiu |
sporovăit |
| Conjugare |
IV |
- (v.intranz.) (pop. și fam.) a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni.