Sari la conținut

ciuș

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

  • AFI: /ʧ(j)uʃ/


Interjecție

  1. strigăt cu care cineva îndeamnă măgarul la drum sau cu care îl oprește din mers.


Traduceri

Anagrame

Referințe